Buna seara,fani buni!Va invit la o ceremonie sacra pe care numai voi o puteti viziona! Aceasta ceremonie se face numai odata pe an. Sa nu va speriati ca vrajitoarea Manamonia o sa va blesteme in somn pentru ca este doar o superstitie. HAHAHA!!!
Draga mea Kikinacho, ma crezi sau nu, chiar astazi m-am gandit la blogul tau, si ca de ce nu ai mai postat nimic - de unde era sa inchipui eu ca chiar aceasta este Ziua Magica?...Filmuletul ceremoniei, ceremonios, eu cred ca este un filmulet de Oscar pentru copii! Ai prezentat totul ca un maestru, ai aranjat cadrul perfect pentru ritual, ai folosit vesmintele, tonul, ca sa nu mai zic de incantatii absolut fara niciun cusur! Sunt atat de vrajita, incat nici macar Manamonia sau o alta zeita pe care o cunosc eu foarte bine, Monomania, nu poate patrunde in valurile de vraja care m-au cuprins...Sunt incantata si plina de admiratie cum nu pot sa iti spun si cred ca ai cel mai tare blog de acest gen care s-a inventat, de fapt, nu cred ca mint daca spun ca ai inventat...un nou gen! Cu palmele impreunate sub firul usor al betisorului, te privesc asa cum privesc trandafirul cel rosu...
draga mea Cerasela, nu am mai postat de multa vreme deoarece nu mi-a venit nici o idee speciala in minte, dar mami mi-a dat ideea sa ma joc cu animalutele mele de plus si eu am inventat ceremonia magica. si eu te privesc de sub betisorul parfumat si iti spun ca te iubesc. KIKI
oh, Kiki, m-ai luat prin surpindere-sa stii ca eu reactionez cam prosteste cand sunt luata prin suprindere...nici nu stiu ce sa iti zic, este o declaratie, aceasta a ta, pe care am asteptat-o toata viata mea:) acel betisor a devenit, daca este posibil, si mai magic, el este ca in basme, unde lucrurile sunt incredibile si au nevoie ca sa spuna asta de niste obiecte. si eu te iubesc MULT, ti-as face coronite de betisoare care sa sarbatoreasca imbratisarea noastra...
Draga Kiki, In drum spre casa, cand picaturile de ploaie au inceput sa-mi incetoseze parbrizul, m-am gandit ca e o ploaie banala de februarie. Si, dintr-o data, un foc ca de vreascuri uscate, vechi si nefericite (ca in filmuletul tau) mi s-a aprins in minte: IN FEBRUARIE NU PLOUA, CI NINGE! Si-atunci am stiut ca e mana Manamoniei, temuta vrajitoare care intoarce totul pe dos, face ca limbile ceasului sa mearga invers si seara zilei sa vina inaintea diminetii, care trimite pinguinii in tara palmierilor, iar bufnitelor le da drumul in padure ziua in amiaza mare! Si am stiut ca trebuie sa alerg la tine intr-un suflet sa ne ajuti sa scapam de napasta asta! Si, iata, ca tu deja incepusei miraculosul proces de vindecare a planetei, iti adusesei deja obiectele magice, pronuntasei incantatiile si raspandisei in cele patru zari fumul desferecator de vraji! Cat de priceputa esti si maiastra, mare preoteasa! Si ce frumoasa, intre atatea lucruri cu puteri nebanuite; pietre, bratari, siraguri, cupe si trandafiri de sange! De fapt, ele au puteri magice doar cand le atingi tu, atunci se umple camera de o valvataie cand albastra, cand rosie, care le da viata. Si, ca toate cele magice, focul asta nu arde, nu distruge, e mai mult asa, ca praful de copt in aluat: ajuta magia ta sa creasca, sa cuprinda toate nelegiuirile Manamoniei si sa le inghita frumos, pe rand, ca pe niste stafide acolo, putin ...stafidite de atata invrajbire! Cred ca am sa particip la ceremonia asta in fiecare an, (daca ma inviti, fireste) pana cand Manamonia,invinsa de frumusete, sacru si puritate, se va retrage cu totul intr-o cochilie de melc peste care, fara sa stiu, am sa trec cu roata masinii intr-o zi de februarie... cand va ninge cu fulgi mari! Cu mult drag,la cat mai multa magie si feerie, englezoaica
Draga englezoaica, multumesc pentru tot ce mi-ai scris atat de frumos! La ceremonia urmatoare cu siguranta vei fi invitatul principal si o s-o distrugem pe Manamonia! dar am o curiozitate: de unde o stii atat de bine pe Manamonia, credeam ca numai eu o cunosc! cu foarte multa iubire, KIKI
Draga Kiki, Cand englezul nu stie ce sa raspunda, zice asa: buna intrebare! Adevarul este ca Manamonia asta face de multa vreme umbra pamantului, chiar daca nu s-a numit mereu asa. Cand baiatul meu era de varsta ta, Manamonia isi ducea la capat faradelegile sub numele de Baba Cloanta. Cand eram eu de varsta ta, Manamonia se numea Muma padurii. In povestea Vrajitorul din Oz, ea se numeste, mai simplu, vrajitoarea cea rea de la apus (americanilor le place geografia, asa ca nu-si mai bat capul cu nume proprii, pun un punct cardinal si gata denumirea :‘vestul salbatic’, sau ‘razboiul dintre nord si sud’ ; haha, asta e adevarat, dar e si gluma!). Deci, Kiki draga, totdeauna a existat o fiinta rea care vrea sa rastoarne ordinea lucrurilor, sa schimbe natura si sa ne faca nefericiti. Dar se mai gasesc tineri curajosi, invatati si gratiosi ca tine care reusesc sa o infranga. Si sa ne inspire pe noi, ceilalti, sa facem fapte bune si frumoase, caci numai asa Manamonia, sau cum s-o mai numi ea, dispare putin cate putin pana nu mai raman decat povestile din ea. Cu din ce in ce mai multa iubire, englezoaica
Wow--what a fascinating ritual. You seem to be a very powerful priestess, and very courageous to stand up to such an evil witch as Manamonia. You didn't even seem scared when she tried to disrupt the ceremony. Your animal friends are very fortunate to have such a brave protector as you to take care of them. If i ever get attacked by evil spirits i now know who to call: you! p.s. please say hello to Chilly Willy for me. :)
woooow! aceasta ceremonie va trebui să o facem si noi cu animăluțele noastre. Am rămas impresionat de acest ritual sacru! Sunt absolut sigur că Manamonia se simte mult mai rău acum, e răcită si chiar o dor dinții, dacă nu i-a cazut deja o falcă. Sau i-a picat fața. Ține-o tot așa, draga mea, și inventează ritualuri și ceremonii pentru toate vrăjitoarele și zînele rele de pe acest tărâm, ca noi și animăluțele să fim în siguranță si să știm că tu ne aperi de magia întunecată. Îți mulțumesc în numele tuturora, Liviu, prietenul tău de la Tîrgu Jiu
Draga mea Kikinacho, ma crezi sau nu, chiar astazi m-am gandit la blogul tau, si ca de ce nu ai mai postat nimic - de unde era sa inchipui eu ca chiar aceasta este Ziua Magica?...Filmuletul ceremoniei, ceremonios, eu cred ca este un filmulet de Oscar pentru copii! Ai prezentat totul ca un maestru, ai aranjat cadrul perfect pentru ritual, ai folosit vesmintele, tonul, ca sa nu mai zic de incantatii absolut fara niciun cusur! Sunt atat de vrajita, incat nici macar Manamonia sau o alta zeita pe care o cunosc eu foarte bine, Monomania, nu poate patrunde in valurile de vraja care m-au cuprins...Sunt incantata si plina de admiratie cum nu pot sa iti spun si cred ca ai cel mai tare blog de acest gen care s-a inventat, de fapt, nu cred ca mint daca spun ca ai inventat...un nou gen!
RăspundețiȘtergereCu palmele impreunate sub firul usor al betisorului, te privesc asa cum privesc trandafirul cel rosu...
draga mea Cerasela, nu am mai postat de multa vreme deoarece nu mi-a venit nici o idee speciala in minte, dar mami mi-a dat ideea sa ma joc cu animalutele mele de plus si eu am inventat ceremonia magica.
Ștergeresi eu te privesc de sub betisorul parfumat si iti spun ca te iubesc.
KIKI
oh, Kiki, m-ai luat prin surpindere-sa stii ca eu reactionez cam prosteste cand sunt luata prin suprindere...nici nu stiu ce sa iti zic, este o declaratie, aceasta a ta, pe care am asteptat-o toata viata mea:) acel betisor a devenit, daca este posibil, si mai magic, el este ca in basme, unde lucrurile sunt incredibile si au nevoie ca sa spuna asta de niste obiecte.
Ștergeresi eu te iubesc MULT, ti-as face coronite de betisoare care sa sarbatoreasca imbratisarea noastra...
Draga Kiki,
RăspundețiȘtergereIn drum spre casa, cand picaturile de ploaie au inceput sa-mi incetoseze parbrizul, m-am gandit ca e o ploaie banala de februarie. Si, dintr-o data, un foc ca de vreascuri uscate, vechi si nefericite (ca in filmuletul tau) mi s-a aprins in minte: IN FEBRUARIE NU PLOUA, CI NINGE! Si-atunci am stiut ca e mana Manamoniei, temuta vrajitoare care intoarce totul pe dos, face ca limbile ceasului sa mearga invers si seara zilei sa vina inaintea diminetii, care trimite pinguinii in tara palmierilor, iar bufnitelor le da drumul in padure ziua in amiaza mare! Si am stiut ca trebuie sa alerg la tine intr-un suflet sa ne ajuti sa scapam de napasta asta! Si, iata, ca tu deja incepusei miraculosul proces de vindecare a planetei, iti adusesei deja obiectele magice, pronuntasei incantatiile si raspandisei in cele patru zari fumul desferecator de vraji! Cat de priceputa esti si maiastra, mare preoteasa! Si ce frumoasa, intre atatea lucruri cu puteri nebanuite; pietre, bratari, siraguri, cupe si trandafiri de sange! De fapt, ele au puteri magice doar cand le atingi tu, atunci se umple camera de o valvataie cand albastra, cand rosie, care le da viata. Si, ca toate cele magice, focul asta nu arde, nu distruge, e mai mult asa, ca praful de copt in aluat: ajuta magia ta sa creasca, sa cuprinda toate nelegiuirile Manamoniei si sa le inghita frumos, pe rand, ca pe niste stafide acolo, putin ...stafidite de atata invrajbire!
Cred ca am sa particip la ceremonia asta in fiecare an, (daca ma inviti, fireste) pana cand Manamonia,invinsa de frumusete, sacru si puritate, se va retrage cu totul intr-o cochilie de melc peste care, fara sa stiu, am sa trec cu roata masinii intr-o zi de februarie... cand va ninge cu fulgi mari!
Cu mult drag,la cat mai multa magie si feerie,
englezoaica
Draga englezoaica, multumesc pentru tot ce mi-ai scris atat de frumos! La ceremonia urmatoare cu siguranta vei fi invitatul principal si o s-o distrugem pe Manamonia! dar am o curiozitate: de unde o stii atat de bine pe Manamonia, credeam ca numai eu o cunosc!
Ștergerecu foarte multa iubire,
KIKI
Draga Kiki,
ȘtergereCand englezul nu stie ce sa raspunda, zice asa: buna intrebare!
Adevarul este ca Manamonia asta face de multa vreme umbra pamantului, chiar daca nu s-a numit mereu asa. Cand baiatul meu era de varsta ta, Manamonia isi ducea la capat faradelegile sub numele de Baba Cloanta. Cand eram eu de varsta ta, Manamonia se numea Muma padurii. In povestea Vrajitorul din Oz, ea se numeste, mai simplu, vrajitoarea cea rea de la apus (americanilor le place geografia, asa ca nu-si mai bat capul cu nume proprii, pun un punct cardinal si gata denumirea :‘vestul salbatic’, sau ‘razboiul dintre nord si sud’ ; haha, asta e adevarat, dar e si gluma!). Deci, Kiki draga, totdeauna a existat o fiinta rea care vrea sa rastoarne ordinea lucrurilor, sa schimbe natura si sa ne faca nefericiti. Dar se mai gasesc tineri curajosi, invatati si gratiosi ca tine care reusesc sa o infranga. Si sa ne inspire pe noi, ceilalti, sa facem fapte bune si frumoase, caci numai asa Manamonia, sau cum s-o mai numi ea, dispare putin cate putin pana nu mai raman decat povestile din ea.
Cu din ce in ce mai multa iubire,
englezoaica
Wow--what a fascinating ritual. You seem to be a very powerful priestess, and very courageous to stand up to such an evil witch as Manamonia. You didn't even seem scared when she tried to disrupt the ceremony. Your animal friends are very fortunate to have such a brave protector as you to take care of them. If i ever get attacked by evil spirits i now know who to call: you!
RăspundețiȘtergerep.s. please say hello to Chilly Willy for me. :)
woooow! aceasta ceremonie va trebui să o facem si noi cu animăluțele noastre. Am rămas impresionat de acest ritual sacru! Sunt absolut sigur că Manamonia se simte mult mai rău acum, e răcită si chiar o dor dinții, dacă nu i-a cazut deja o falcă. Sau i-a picat fața. Ține-o tot așa, draga mea, și inventează ritualuri și ceremonii pentru toate vrăjitoarele și zînele rele de pe acest tărâm, ca noi și animăluțele să fim în siguranță si să știm că tu ne aperi de magia întunecată. Îți mulțumesc în numele tuturora, Liviu, prietenul tău de la Tîrgu Jiu
RăspundețiȘtergere